luni, 22 august 2011

ZAMOLSELE ÎNŢELEPCIUNII OMENEŞTI



 Olimpia Cotan-Prună

Datina a legat apariţia omului de suflarea divină a lui Za.MOL …Zâna femeie scrie cercetătorul I.L.Cueşdean.
Zamolse sunt acele Mari Preotese străvechi ale geto-dacilor care au preluat învăţăturile înaintaşelor, le-au îmbogăţit şi diversificat, făurind astfel cadrul social şi economic, ideologic şi religios,  familial, etic, estetic, iniţiatic, etc. 
Zamolse este termenul corect aşa cum scriau Lucian de Samosata, Diogene Laerţius şi Carolius Lundius. Unii cercetători se opresc asupra cuvântului Zalmocşa , dar se opresc în faţa Zânei Zamol care este şi prima Moaşă a omenirii.
Za înseamnă zână, zi, sacră, sfântă  şi zânele existau numai în aria geto-dacă. Pe tăbliţele de le Sinaia  apare scris Zimolsi.
Mol înseamnă femeie şi în zilele noastre (vezi moglia/soţie la italieni), iar particola MOL este prezentă în limbajul european în termeni ce definesc sensibilitatea: moale, fin, blând, blajin, sensibil, diplomat, morală, tămăduitoare, suplă, maleabilă. Înţeleptul Lao Tzy numeşte această sensibilitate care se modelează şi se automodelează după o legitate DAO .
 Mol este sensibila existenţă din care porneşte şi în care se înmagazinează experienţa, deci este vorba de supremaţia gândirii care îşi are sediul în creier.  Mol devine astfel  activitatea abstractă, expresie a minţii cultivată prin iniţiere, meditaţie ce înnobilează omul. Se face trimitere directă la supremaţia creaţiei şi înţelepciunii minţii omeneşti, ca dovadă fiind faptul că zeii nu aveau reprezentări fizice.
Religia Zamolsiană este izvorul tuturor religiilor şi are la bază Ideea de Nemurire. Pelasgii nu cunoşteau  moartea, deci nu credeau în Reînviere, care presupune moartea.
Înţelepciunea Zamolselor este izvorul ideilor filozofice ale omenirii. Zamolsa era şi numele unei amazoane, după cum ne informează Suidas. O zână tracă se numea Zemelo. Particula ZA e unică la geto-daci în Europa, la noi fiind la genul feminin. Din ea provin cuvintele Zee, Zău, Zeu, Doamna Zee, Dumnezeu.
În cultura popoarelor există zeităţi sinonime cu Zamol: Zagessi, Sabasios, Samadeva, Zemelo, Zisudra, Samolsa, Zone, Sole, Sonţe, Savai, Şiva, Savas, Savadia, Sabangia, Sacra, Savagot, Gebela, Zebela, Samolis, Zaleucos, Zalman. Semela era o zână pe care o venerau etruscii. Tot Semela era şi numele presupusei mame a lui Osiris. Zamol/ Zamela/Semela avea ca simbol pe 666. Este ştiut că 6 înseamnă putere.
Zamolsianismul  este concepţia teocratică creată de Preotesele cele Mari şi rămâne cel mai important cult al Antichităţii, preluat şi slujit de preoţii-bărbaţi zamolsieni aşa cum ne indică logica istorică şi nu invers. Cele care au creat şi slujit această religie erau Zamolse. Marile Preotese Zamolse au cedat cu mare greutate puterea religioasă, care în acele timpuri era şi politică,  preoţilor - bărbaţi ce se iniţiaseră în înţelepciunea străveche a zamolselor. Zamolse este un termen la plural în greceşte. Grecii sunt cei ce au scris primii istorii ale acestor locuri, dar şi cei care au avut grijă să condamne la uitare civilizaţia care le-a fost mamă.
Cuvinte în care cuvântul Mol este temelie sunt numeroase ca de exemplu:  Molfeta-fata lui Mol, Moldava - cetatea lui Mol, Mol.de.za, mol - amol/omul, moliftă - rugăciune pentru Mol, moleşit, Mol.hera, Molisia, molţam – mulţumire/slavă zeilor, molcom, molimă, mal, moloz,  mâl, molosieni.
 Sarmis e getul lui ZA spune denumirea celei mai vestite cetăţi dacice. Sanctuarul înţelepţilor daci se numea Sarmisegetuza, iar calendarul circular de aici este şi în zilele noastre cel mai precis, la diferenţă de căteva secunde faţă de cel de la NASA.  
Mol.dova era un ţinut al paradisului unde budiştii îşi doreau să renască după moarte. Îşi imaginau că vor călători pe o şa poate Za moldovenească cu sensul de a te aşeza pe un covor fermecat de înţelepciune a filozofiei de Zamolse  a lui Lao Tzy.      
Zamolsianismul a fost preluat şi adaptat de către preoţii - bărbaţi după o luptă care a durat o mie de ani. În patriarhat preoţii care slujeau  această religie se numeau zamolsieni. Cei mai cunoscuţi sunt: Zamolse/Zamolxis/Zamolxe, Zaraostru, Zababa  şi toţi marii iniţiaţi care au existat şi există şi în zilele noastre. Toţi marii preoţi ai Antichităţii patriarhale au preluat legile  de la Marile Preotese numite simplu  femei bune dintre care Diodor din Sicilia o numeşte pe Hestia. Acest lucru ne conduce la ideea că religia monoteistă este o religie a celor statornici pe vetrele lor cum erau geto-dacii din vremurile matriarhale.
 Zamolse  preia legile de la Hestia, Zaraostru de la  o femeie bună  şi chiar Moise  a făcut drum lung să ia legile de pe Munte de la IAO care poate fi şi DAO, ori daoi, adică divinii geţi. A trecut destulă vreme până la întoarcerea lui şi călătorise foarte departe  încât ai lui îl uitaseră. Sunt documente care precizează locul de unde Moise a luat Legile de pe munte… ca fiind în Carpaţii Meridionali în Munţii Parâng, aspect consemnat în psalmul 119 : 44:
* El a zis: Domnul a venit din Sinai şi a răsărit peste ei din Seir. A strălucit din muntele Paranx şi a ieşit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi – AVÂND ÎN DREAPTA LUI FOCUL LEGII – Voi păzi legea ta necurmat, totdeauna şi pe vecie*.
Pithagora preia legile de la o phitonisă delfică. Sanctuarul de la Delfi era închinat lui Apollo şi a fost creat de pelasgii sacri. În acest sanctuar oficiau Pithonikele. În manuscrisul Troano ce consemnează Cultura Maya  Zamna este creatorul  sau creatoarea Civilizaţiei Yucatan.
În vechime termenul  samo era sinonim cu  sumă deci e vorba de colecţionarele de înţelepciune. De exemplu Samotrace e insula  unde se adunau tracii. Samondar este locul unde se adună apele – ocean. Samo.lex înseamnă şi colecţie de legi. Erau Legile Belagine, Codul Zamolselor.
Trecerea de la Zamolsele - femei la preoţii zamolsieni bărbaţi care au slujit acest cult s-a făcut într-o perioadă de milenii. Vreme îndelungată în sanctuare oficiau împreună preotesele şi preoţii. Cel mai grăitor argument este istoria celor Doi Zamolse - unul femeie, altul bărbat: Apollo şi Artemisa. În Biserica Albă erau precizate locurile preoteselor mari şi mici, dar şi ale preoţilor. Apollo era Getul cel Mare, Masagetul, nu doar Zeul muzelor, afirmaţie evidenţiată şi de patera Tezaurului de la Pietroasa. Aceşti doi divini erau gii, pentru ei  stând mărturie denumirea lacului  de lângă localitatea Nuntaşi din Dobrogea căreia i se spune din bătrâni Doengii ori  Divingii şi care are cel mai bun nămol tămăduitor care oferă şi astăzi tinereţe veşnică celor care-şi ung trupul cu el.
Dar cine sunt aceşti doi gii despre care documentele ne precizează că aici au avut o Cetate Albă cu 9 altare, cu 9 sfinte de pristoale? Cei doi Zamolse erau Apollo şi Artemisa,  fraţi gemeni născuţi în aceiaşi legitate născocită şi practicată de zamolsele-femei care aveau ca simbol sacru crucea rotată sau svastica ce reprezintă pe cei doi Z-Zamolse cu acelaşi centru de mişcare energetică  - lumea pelasgilor, oamenii mari plini de energii. Apollo era  ALBUL, luminosul care venea la Delfi la echinocţiul de primăvară însoţit de fulgere, călătorind într-un car tras de lebede albe, de energii luminoase, când începea Anul străvechi al Babelor. Apollo venea din Insula Albă, unde se afla vestitul sanctuar al Antichităţii cu vestita Biserică Albă cu cei 9 preoţi mari între care la loc de frunte se situau Mariile cele Mari, dar şi Maria cea Mică. Cine poate să nege că DobrogeaDo-apă, bro-brâu şi geea-pământ nu a fost cândva o insulă, un pământ înconjurat de ape, cum este şi în zilele noastre… dar şi mai mult, un Pământ bun , o dobro.gee ?..Artemisa era ROŞIA care îngemănată cu fratele său dau Mărţişorul infinit de energie şi lumină. Astfel se poate observa cum toate cuvintele cu terminaţia  gie, giu, gii sunt aparţinătoare energiilor. Ei sunt cei doi Zamolse reprezentaţi de undele energetice de pe Toiagul patriarhilor ortodocşi, cei  DOI.NIKA sunt cei doi napei, născuţi din religia zamolsiană  care a rămas codată drept  DOI.NA  numai la noi, la români.
           La Tarcello, lângă Veneţia, a fost găsit un vârf de lance de pe vremea etruscilor pe care scria ZALMXES. În Germania la Mankheberg tot pe un vârf de lance este scris ZALMXES.
Pe cealaltă parte e încrustat  simbolul SVASTICA, crucea rotată care precizează şi obârşia acesteia şi anume lumea pelasgilor făuritori ai vetrei europene. Lângă svastică scrie CCC adică 666 ce reprezintă esenţa lumii noi create de Nika cu asistentele sale magiile, marile energii ale lumii bazate pe Carbon cu 6 protoni, 6 neutroni şi 6 electroni…simbolul întreitei puteri universale. Cine a satanizat această personalitate complexă a ştiut că e vorba de Sancta Nika.
Dacă vom compara doctrinele religioase antecreştine vom semnala firul neîntrerupt al continuităţii eticii sacre, componentele jurământului, practicile religioase, care au trecut de la Marile Preotese Zamolse, la marii înţelepţi ai Antichităţii geto-dace, la Marii patriarhi Zamolsieni, întemeietori şi misionari ai Marilor religii ale lumii.

duminică, 21 august 2011

Corelii - oromani - regi străbuni în Tăbliţele de la Sinaia


         Olimpia Cotan-Prună

Cuvântul corey, cu sensul de rege, este gravat de multe ori pe Tăbliţele de la Sinaia, care încep cu Atlanţii şi se opresc la Mihai Viteazul  rostuind o istorie de peste 7000 de ani.
În Tăbliţele de la Sinaia s-au dezvăluit fapte excepţionale, cu o strălucitoare zestre împărătească, ce păstrează o istorie demnă  a strălucitorului neam geto-dac. Instituţia regală, Crăyea, împărăţia, a păstrat tradiţiile geto-dacice de a da ascultare unui singur înţelept numit Orei, adică din neamul lor al oreilor, coordonaţi cultic de către Marilor Preotese Ore, activitate preluată de patriarhat ce-şi păstrează continuitatea istorică până la Mihai Viteazul, Solomonar - Corey, însemnat şi pe Tăbliţele de la Sinaia, despre care A. Bucurescu  consideră că sunt scrise de Solomonari.
Orice comunitate umană are un iniţiat, conducător sfătuit de înţelepţii obştii. Înţelepţii consilieri ai regilor străbuni se numeau în vechime S.oro.monari, iar limba din străbuni se numea Oromanisa, limba troienilor din Dacia,  pentru care ne stă mărturie toponimia, hidronimia străveche de la Oradea la cele peste 600 de localităţi ce salvează din cenuşa timpului coloana înălţimilor, unde trăiau, pe ormenişuri,  oreenii sacri. Mitologia, istoria noastră paralelă, păstrează înţelepciunea Solomonarilor, cu puteri divine, onoraţi de popor drept Călătorii norilor, indicând protecţia Vâlvelor înălţimilor de pe munţii cei mari, de pe gruiuri, ponoare, oromanii, torişti, ormenişuri….
Oreul era Oroleul ce transmitea orândele, oratorul, orantul, răgitorul, adică regele (răcnitorul, cel al cărui glas nu putea fi întrecut de niciun subordonat) şi ale cărui cuvinte - legi, orânde, se transmiteau prin oratori, vornici, stornici, coratori etc. Instituţia regală, imperială, a dăinuit de la Marile Preotese, împărătese ale lumii antice, la împăraţii din zilele noastre, constituiţi în elitele de Coryeni, Carolingieni, Caroli ce-au dăinuit cu simboluri de balauri, vulturi bicefali, îngeri în mobilierul de cult. Carolii sunt prezenţi în Europa peste 1000 de ani. La 1866 sunt aduşi în Principatele Unite carolii din vestul Europei care vor domni 70 de ani. Regele era grăitorul, ocrotitorul, Vocea, crăitorul, craiul, gruia, oronul cu coroană, oromonarul cu ai săi consilieri oromonarii, ce-au răzbit până în vremurile moderne în nume proprii ca Horio, Horiă, Horia cu sensul de reprezentant înţelept al Haorei, localitate a orilor, de pe înaltele ormenişuri.
Scrierile istoricilor antici despre daci se opresc odată cu alungarea romanilor de către Regalian, de către împăratul luptător Decebal. Aurelian a fost silit să părăsească Dacia, nu s-a retras, numele Daciei rămâne în istorie ca cel mai puternic şi mai întins stat antic creat de Burebista ca uniune cu drepturi suverane. După Diego, Dicomes şi Cotyso nu mai sunt semnalaţi regi în  Muntenia şi Oltenia fiindcă centrul de greutate al administraţiei s-a mutat în Ardeal cu Burebista şi Genucla. După Comosicus, Iordanes îl consemnează în cartea sa, Getica, pe Coryllus  zis şi Scorillo, sântul cel din sânul neamului nu străini de aiurea. Coryllo a domnit 40 de ani ca rege al Goţiei şi a condus popoarele din Dacia cea veche pe la anii 26-68 d.H. Cothelos e rege trac consemnat de V. Pârvan în Getica. Cotylos e munte în Frigia. Regele Scorillo este adus în istorie şi de Fontes, în episodul în care îşi convinge aliaţii să fie uniţi în faţa atacatorilor precum câinii ce se bat, dar se unesc când îi atacă lupul. Această demnitate străveche face aluzie la cerul senin strălucitor, la ochiul de lumină din pădure, poiană, stea, astru sau caerulla din latină cu semnificaţia de luminişul ormeniş, ce dovedesc originea Coreilor oreeni din Hiperboreenii  nord-dunăreni. În latină caerulleus, caerulus face trimitere la albastru, azuriul asimilat cu cerul la noi, la români, pentru că hiperboreenii trăiau pe cea mai înaltă insulă de la începutul lumii.
Coreiul face atingere cu Craiul, Grăitorul, asimilat cu oraşul ce se adăpostea în curtea domnească, în Grădişte. Convingător este cuvântul kurore din albaneză, ce înseamnă coroană, cunună cât şi corillos cu sensul de stea, astru. Coryllo este Orillo, conducătorul neamurilor de oreeni, urmaşii hiperboreenilor de pe ponoare, gruiuri, insule, picioare de plai, pe orăştine, pe ormenişuri, pe Toriştea noastră şi nu trebuie să ne surprindă că strămoşii au îngrădit plaiurile (grădişte) în oboare şi au creat oraşele orăştine, trăind în gurile, căldările însorite de Ra.
Scorillo este regele cu idei originale, cu o minte scornitoare, ce  atestă că oreenii scriau şi aveau IstOrie păstrată în Scriptoria, până târziu în Evul Mediu. A. Bucurescu scrie în lucrarea dedicată Tăbliţelor de la Sinaia, pag.296: Sfânta scriptură se mai numea şi Coryllus sau Coryllo şi că din primul izvor Atlant, horilcă, a băut şi Zamolse. Ca toţi istoricii patriarhali, deşi vede scris Samolsie pe Tăbliţele de la Sinaia,  traduce Zamolse.  Oradeea, Orăştie, Oraviţa, de Oranika sunt unice la români păstrate în limba Oromanisa, limba Tăbliţelor de la Sinaia, cu bogate informaţii regăsite în scrierea vedică şi mitologică geto-dacă. Oromedon era stăpânul munţilor. În Dobrogea, triburi ale schyţilor - geţi se numeau Corelli, Pocorani.
Locurile cultice vechi conţin cuvântul Ora ce indică Marea Preoteasă a oreenilor. Decebal a fost dage-ballo, dar şi Corilyo adică rege, însoţit de Sabelio, strategul armatei. Tăbliţele de la Sinaia  semnalează femei nobile ca Geopir, sora lui Decebal (Columna Dacilor de la Roma), precum şi Mari Preotese  ca Dokia – Gerulata şi Maica Teofana.
Inscripţia Decebalus per Scorillo de pe vasul de la Sarmizegetusa spune că era rezervat lui Decebal, luptătorul Cetăţii Dage-Ballo, cum traduce C. Olariu, care era şi Rege al Orilor-Corilor, era Oliroc, Alaric, Orolio, Oroles, Oriliu, Oromanul…
În Dacia Preistorică N. Densuşeanu arată la pag. 1103 că pentru rege există cuvântul Craion, iar Crăiasă pentru regine. La egipteni regele era Ra, Raiu la pelasgi, Rai-împărat.
Coril este rege al dacilor liberi la 168 î.H. Pentru străbuni Craiul, e Corillul, e prezent în limba rusă sub forma de Kurod, Kneaz, la popoarele slave Krai, în italiană Re, în spaniolă Rey, în germană Konig sau Kaiser, în maghiară Kirali, Kirai.
Cârlibaba era regele înţelep Baba Corylo. Oraşul regilor era Braşovul – Kronstadt. Din Gerulata derivă Corlata, casa Corylului, iar muntele sacru era Garaleu – Bucegii. Coleroi înseamnă  călăreţ pe cal cu aripi, călător, roitor ca şi Solomonarii Norilor.
My.Cale era Arhanghelul Mihail, un Corillo al oştilor cereşti, al oreenilor hiperboreeni. Iată motivaţia sfinţirii cailor cu  aghiazmă de Bobotează la noi, urmaşii geto-dacilor.
În Tăbliţele de le Sinaia apare Os Corato ceea ce înseamnă curtea domnească. Ultima Mare Preoteasă, Maica Teofana de la Cozia, mănăstire reprezentând un vechi templu zamolsian, mamă a voievodului numit de popor Mihai Viteazul, sunt onoraţi pe tăbliţele sacre din inima Geto-Daciei.
          În secolul al XVIII în localitatea Arada, de fapt Orada, a trăit Marele Solomonar al Ţărilor Române, Vasile Ursu - Nicola, pe numele său cultic Horea, atestat în Ultimatumul din 11 octombrie 1784 în care este prezent crezul specific Solomonarilor şi anume dezrobirea românilor prin desfiinţarea şerbiei şi împărţirea pământurilor deţinute de nobilimea străină de neamul nostru.
Horea era însoţit de iniţiaţii Solomonari Cloşca şi Crişan în faţa împăratului de la Viena, martirii supuşi la incredibile atrocităţi de către  imperiali la Alba Iulia, unde astăzi, cu mare cheltuială, susţinem refacerea gărzilor (turistice) austriece de tristă amintire călcându-ne pe suflet.
Zâna noastră străveche, Nika, cu alaiul Vâlvelor din Ţara Moţilor, ţine coroana nemuririi în mână şi pentru Viteazul Mihai şi pentru Horea cu ai săi ortaci, rânduit de către destin ca Horia Rex Dacie, locul istoric recunoscut în subconştient şi de duşmani.
Tăbliţele de la Sinaia sunt mărturii ale istoriei noastre adevărate şi conţin tezaurul de informaţii ce dovedesc şirul neîntrerupt de Corey – Corylus pe toată aria geto-dacă. Iată că mâna destinului a urcat pe tronul României un Carol ce ne-a condus, prin săpăturile făcute pentru palatul său, de Pe.Leşul neamului, la tezaurul Tăbliţelor de la Sinaia.
Carolii au izbândit numai acolo unde au servit interesele neamului străbun, în rest i-au ajuns blestemele Vâlvelor ce păzesc fiinţa naţională geto-dacă în faţa dreptei judecăţi.